Cărțile din anticariate își poartă propriile povești de la un proprietar la altul. Cei care au renunțat la ele le dau mai departe așa cum le-au primit, poate chiar fără să le fi citit. Mă emoționează mesajele pe care le găsesc uneori pe pagina de gardă sau, cum a fost cazul acum, pe o foaie de hîrtie aparte. În interiorul volumului al doilea din Antologia poeziei române de la origini până azi, alcătuită de Dumitru Chioaru și Ioan Radu Văcărescu și apărută la Paralela 45 în 1998, am găsit o scrisoare către un adresant necunoscut, semnată Lucica și datată 2 septembrie 1999. Scrisul îngrijit al fetei, probabil absolventă de liceu în acel an, ascunde o poveste de dragoste. Mi-ar plăcea să știu că s-au reîntîlnit.

.jpeg)

