Alte amintiri din epoca de aur

Pînă de curînd, perioada vieţii trăită în comunism era încă mai mare decît cea trăită în libertate. Poate de aceea, poveştile Veronicăi D. Niculescu (Roşu, roşu, catifea, Casa de Pariuri Literare, 2012) nu mă puteau lăsa indiferent. Am petrecut revelionul în trenul Timişoara-Bucureşti, blocînd uşa compartimentului cu o bucată de sfoară, am suferit alături de domnul Teodorescu, căruia Sanepidul urma să-i arunce viaţa la gunoi, am depus jurămîntul de credinţă faţă de patrie, împreună cu Nadia şi Natalia. Aşa cum spunea Mihai Vakulovski la lansarea de la sala Oglinzilor, este o carte pe care o pot citi cu egală satisfacţie, atît bunicii, cît şi nepoţii. Pe trotuarul îngust, o fetiţă în rochie verde, de vreo cinci, şase ani, fuge fluturînd deasupra capului o cravată de pionier şi cîntînd întruna: „Roşu, roşu, catifea, / Ce se dă nu se mai ia!”Nouă celor care ni s-a dat să trăim în anii comunismului, nu ni se vor lua niciodată amintirile.