un spaţiu gol care îi semăna perfect
s-a aşezat lîngă mine în staţia de autobuz
toată lumea ne privea
de parcă se întîmpla ceva neobişnuit
un domn în vîrstă
a ajutat-o să urce
ne-am aşezat unul lîngă altul
ceilalţi călători ne făceau complice cu ochiul
adolescenţii îşi dădeau coate
bătrînii o atingeau în treacăt
cu umbrele mîinilor
eram perechea ideală
şi ne loveam de ochii curioşilor
cu voluptate
Asigurări de viață, Brumar, 2011
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu