Luana Zosmer

Aflu de la Anni Lorei Mainka că Luana Zosmer nu mai este. Am cunoscut-o doar virtual şi i-am îndrăgit scrisul plin de vervă, inteligenţă şi umor. Cînd s-a pus problema apariţiei unei antologii de proză, la ea m-am gîndit din prima clipă. Povestirile pe care le scria erau printre cele mai vii. Se vedea experienţa ei de medic, bunătatea şi înţelegerea faţă de oameni. Mi-ar fi plăcut să o cunosc personal, cu siguranţă aş fi cîştigat un prieten. Mă uit astăzi la coperta a IV-a a cărţii şi văd că ultimii trei din listă au plecat deja în altă lume. Valentin Taşcu, George Vasilievici şi Luana Zosmer. Ultimii au fost din nou cei dintîi. Aici găsiţi două cărţi de proză în franceză (link de la Ioan Albu), iar blogul ei a rămas deschis pentru aducere aminte. Dumnezeu s-o odihnească în pace.